ROMÂNIA ŞI UNIUNEA EUROPEANĂ

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos

ROMÂNIA ŞI UNIUNEA EUROPEANĂ

Mesaj Scris de dem la data de Vin Dec 10, 2010 11:20 am

Vă rog să citiţi acestă povestioară, o metaforă actuală a politicii europene faţă de România. Am primit-o de la carmil, sub titlul "un surâs amar". Mi se pare foarte sugestivă, prea reală pentru a nu o posta spre aducerea aminte a sentimentului de mândrie naţională. dem

"Era un pârlit. Poate nu fusese întotdeauna aşa, dar asta mai puţin contează. Pe alţii îi pricopsiseră copii. Ai lui erau cam tâmpiţi. Aşa că erau la fel de rupţi în cur ca şi el. Afară ce vreo câţiva care se învăţaseră cu furatul.
Neamurile îl ţineau deoparte şi se fereau de el ca ţiganul de camera de supraveghere. La nunţi şi înmormântări nu-l chemau. Nici la alte sindrofii. Îi spuneau: mai spală-ţi, bă, copiii! Şi mai şcoleşte-i. Şi mai ţine-i din furat !
Şi-l tot umpleau de poveţe. Dar pe la mesele lor tot nu-l pofteau. Că era rupt în cur. Şi cam jegos. Şi se ştergea cu mâneca la nas. Şi râdea cu voce groasă şi asurzitoare. Şi fii sai făceau doar nefăcute. Şi, uite aşa, pe la mesele cele mari stătea tot în faţa porţii, cu alţi milogi. Aşteptând poate l-o cunoaşte careva dintre rubedenii şi l-o pofti şi pe el înauntru. Şi dădea săru’mâna la toţi şi vindea din casă trenţele pe care le mai avea ca să trimită plocoane la rubedeniile sale pricopsite. Că poate l-or chema şi pe el la masa lor.
Şi într-o zi s-au scârbit ăia de ploconeala lui şi i-au zis: bine, bă, pârlitule! Hai şi tu la masa noastră.
Şi-a pus ţoalele de duminică, s-a pomădat şi s-a dus. Pe sub haina de duminică tot zdrenţe avea, dar se dădea fălos. Şi şi-a luat copiii cu el. Şi s-a dus. Când a ajuns ăia l-au pus la o măsuţă în fund. Doar el şi alt răpciugos. Tot rubedenie. Tot pârlit. Măsuţa era chiar lângă uşa de la budă. Şi îl tot plezneau cu uşa în spate când se duce ăi pricopsiţi să se uşureze.
Şi venea miros de budă. Dar era cu neamurile lui la un loc. La prima lui nuntă cu lumea bună.Şi au venit neamurile mai pricopsite şi i-au zis: “Păi, băi ! Copii tăi trimite-i la mine la rânit grajdurile şi la curăţat grădina. Şi oi mai găsi eu să le dau de lucru, că doar n-o să-i pun pe ai mei, curăţei şi şcoliţi. Doar să ţi-i ţii struniţi, să nu mă fure!”.
A dat din cap fericit. Că era între ai lui. Şi-i vorbeau. Şi acum şi copiii lui or să vadă lumea. Şi poate s-or întoarce cu daruri de pe la neamurile cele înstărite, să le fie şi lor mai bine. Şi cu bune purtări.
Era fericit.Pe urmă s-a strigat darul. Şi s-a ruşinat de sărăcia lor. Şi când au trecut ăia pe acolo purtând coşul a pus şi el acolo toţi banii lui, să se fălească. Şi să vadă neamurile lui că nu e cărpănos şi că ştie plăti subţirimea obrazului.
Şi pe urmă a plecat fericit. Cu maţele zbierând de foame, că uitaseră să îi dea de mâncare. Că de măsuţa de lângă budă uitaseră. Şi deşi îi era foame era fericit. Doar gândul la ziua de mâine şi de poimâine îl strângea mai tare de maţe, că dăduse toată pricopseala lui la masă, ca să se fălească.Dar era fericit. Că era între ai lui.

Şi am încălecat pe o treaba mea ce şi v-am spus povestea României în UE."

dem

Mesaje : 9
Data de inscriere : 07/12/2010

Sus In jos

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum